Se afișează postările cu eticheta logopedie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta logopedie. Afișați toate postările

marți, 6 decembrie 2011

Sunetul R

Sunetul R


La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii. Buzele şi dinţii sunt întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu marginile laterale dinţii de sus, până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre alveolele dinţilor incisivi de sus. Limba este fixată, cu excepţia vârfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibrează rapid între alveole şi dinţii superiori. Este, prin urmare, foarte important ca vibraţia să fie localizată la nivelul vârfului limbii. Dacă vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale, ca în limba franceză, sau dacă emiterea se face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se emite incorect. Mare atenţie la localizarea vibraţiei! Material preluat de aici.

Exercitiile pentru impostarea sunetului R sunt:
 - umflarea obrajilor si suflarea aerul afara cu putere;
 - limba rotunda/ascutita alternativ;
 - limba rotunda intre dintii;
 - limba rotunda intre buze, vibrarea varfului limbii;
 - limba sus, in spatele incisivilor superiori, imitarea tropaitului calului;
 - lmba sus, in spatele incisivilor superiori si articularea: bruuummm.

Onomatopee pentru fonemele L, R:
- senzaţia de frig (brrr)
- mârâitul ( mrrr)
- ursul ( morr)
- porcul ( groh)
- cioara ( crra)
- greiere ( cri-cri)
- galop ( trop)
- porumbelul ( grrru)
- motorul ( brrum)
- ceasul ( ţârrr)
- raţa ( lipa-lipa)
- clopoţelul ( cling-cling)

 Sunetul “R”  se poate obtine prin derivare din alte sunete: pronuntarea sunetului Z cu varful limbii îndreptat spre alveolele superioare, pronuntarea sunetului J prelung, concomitent cu usoare impulsuri sub barbie, pronuntarea din ce în ce mai rapida a succesiunii  T-D, sau  D-T-L.
Cand sunetul nu poate fi obtinut prin derivare atunci este necesara interventia cu spatula logopedica. Odata obţinut, sunetul R va fi alaturat altor sunete pentru a fi pronuntat în silabe, apoi în cuvinte.

Giorgiana Corina Cristea
Psiholog
http://www.psihologos.ro/

luni, 14 noiembrie 2011

Framantari de limba

O colectie de framantari de limba, cum se numesc in logopedie, pentru exersarea fonemelor si a claritatii exprimarii. Eu le folosesc predominant in activitatea cu copiii, realizam planse pe marginea lor si transformam poezia intr-un prilej de invatare prin joaca.

Luna
Uite luna sus pe case
Suie scarile de raze
Si presara zahar tos
De lumina, dulce jos

Pisicuta
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azinoapte -n vis
Te spalam, te pieptanam
Funda rosie iti puneam.
Insa tu te-ai suparat
Si pe maini m-ai zgariat.

Somnoroase pasarele
Somnoroase pasarele,
Pe la cuiburi se aduna
Se ascund in ramurele,
Noapte buna!

Luna
Luna blanda si sfioasa
Rasare de dupa o casa
E palida si frumoasa.
Spune povestea c-ar fi o craiasa
Tacuta sau misterioasa.

Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe inserat
Pisoii au adormit.
Iar mamica lor pisica
La fereastra sta si coase
Hainute noi si frumoase.

Ariciul
Un arici cu tepii mici
Si un bot catifelat
Langa gard s-a tupilat
Necajit si suparat
Ca l-a plouat.
Mai arici cu tepii mici
Hai in casa la caldura
Unde nimeni nu te fura
Sus dupa cuptor sa stai
Sa nu capeti guturai.

Lucica
In gradina e Lucica
Zi de zi cu galetica
Cu grebla si lopatica
Ingrijeste floricica.

Pisicel
Vezi ce are pisicel
Are ceai de musetel
Si friptura de purcel
Invelita-n servetel

Rata

Rata raghita piscuparnita
cu cinci puisori negrisori, albisori toti cu rata raghita
piscuparnita

Capra

Capra calca-n piatra,
Piatra crapa-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru.

Un mos cu un cos

Un mos cu un cos,
In cos – un cocos.
Mosul cu cosul,
Cosul cu cocosul.

Vulturul

Vulturul sta pe pisc
Cu un pix in plisc.

Fluturele

Fluturele sta pe floare
Floarea flutura in vant
Ca fluturele pe floare.

Tic Pitic

Ne trimite Tic Pitic
O scrisoare intr-un plic:
“Inghetata de fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindca printr-un siretlic
A mancat-o Cipilic.”

Ala Bala Portocala

Ala Bala Portocala
Iesi Gheorghita la portita,
Ca te-asteapta Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu caruta Radului,
Cu caii-mparatului,
In marginea satului,
Dorobant, clant!

Chit Chirit

Chit Chirit pe doua ghete
Avea doua etichete
Pe cea stanga scrie GHEATA,
Pe cea dreapta DESCHEIATA.

Spun

Eu nu-ţi spun ceea ce-ţi spun,
Eu îţi spun numai să-mi spui
Ceea ce nu ţi-am spus eu.

Ou

Găinuşa nouă,
Ouă ouă nouă.

Prepelita

E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Dar mai pestriţă decît
Prepeliţa pestriţă sunt puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul prepeliţelor pestriţe.

Tamplarul

In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare. Alt tamplar, care din intamplare auzise de intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus sa vada, ce i s-a intamplat tamplarului in tamplarie si din intamplare s-a lovit cu tampla de tampla tamplarului.

Stan

Stan sta-n castan ca stanca. (Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca Stan.)

Titiridva tidva

Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei…

Tot am zis..
Tot am zis si-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice.

Marar
Rar morar fara marar, morarita si mai rar.

Oaia
Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

Tei
Retevei de tei pe miriste de mei        sau
Ciritei de tei pe miriste de mei.

Barza
O barza breaza face zarva pe o varza.

Muste
Mustele musca muscata.

Sase
Sase sasi in sase saci.

a) A, a, a,
Multe vorbe incep cu a
Apa, ata, alun, ac
Albinita si abac.

b) Baba, baba oarba,
Unde-ti este roaba
Roaba ici-colea
Ia-te dupa ea.

c) Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vant
Si pe toate cate sunt,
Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
Se-ntetesc si se unesc
Intr-un cant sarbatoresc.

d) Dan, Ducu si cu Dinu
Dau de doua ori pe zi
Dura, dura prin gradina
Doua mingi portocalii.

e) Capra cara cosuri grele
Cu verdeturi stranse-n ele
Dar le duce cu rabdare
Sa dea iezilor mancare.

f) Fas, fas, fas,
Ce fosneste prin frunzis
Si se-ascunde pe furis?

g) Gaste, gaste,
Ga, ga, ga,
Vreti la balta?
Da, da, da.

h) Hora mare, hora mare,
Hai sa o jucam,
Haideti toti cu veselie,
Haideti sa cantam.

i) Ceata lui pitigoi
Trece mandra prin zavoi
Toti sunt luptatori de soi
Dai intr-unul tipa doi.

j) Langa apa Jijiei
Ne-am jucat mereu toti trei
Jana, Jucu si cu mine
Ne-am jucat atat de bine!
Jijia tot vajaia:
J! J! J! Jijia.

l) La, la, la, la, la, la,
Canta fetele asa
La, la, la, la, la, la,
Si flacaii tot asa,
La, la, la.

m) Mama, mama mare
Mereu, mereu are,
Mere, pere bune,
Mure si alune.

n) Nenea Nica si cu Nicu
N-au vazut nici un pitic,
Numai nenea Nicolae
A vazut pe unul mic.

o) O, e gura mea cand strig
O, e roata, e covrig,
O, e chipul oului
Si e gras de felul lui.

p) Pic, pic, pic,
Ploaia canta-n geam peltic
Astazi ploua... nu-i nimic.

r) Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica
Dar de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie cum sa zica
Rau, ratusca ramurica.

s) S: ne este foarte drag
S e-n soare si in steag
Strugure, sanie, sapa,
Toate vor cu “S” sa-nceapa.

s) Mos, mos, cocolos
Vino iute da-mi un cos
Sa pun in el un cocos,
Mos, mos, cocolos.

t) Tata taie lemnul tare
Trunchiul este biruit
Toata curtea s-a albit
De atatea aschioare.

t)Tarca topaie
Top, Top
Tinand capul teapan sus.

u) U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Trenu-i pregatit in gara
Ca sa plece azi prin tara
El e gata de plecare
Si fluiera tot mai tare
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Peste cateva minute
Trenul trece iute, iute
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Cand in gara a sosit
Rotile si le-a oprit
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Jocul nostru s-a sfarsit
Fiecare-i multumit.

v) V: e veverita care
Vara vine la plimbare
Verde, verde codrisorul
N-o vaneaza vanatorul.

z) Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum,
Zumzet vesel de albine
Zumzaie pe camp
Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum.

Psiholog Giorgiana Corina Cristea
http://www.psihologos.ro/

duminică, 4 septembrie 2011

Alalia

Alalia se refera la lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii; sindromul de nedezvoltare a vorbirii;tulburare de limbaj cu substrat neurologic dar fara simptome neurologice aparente. 

Persoanele afectate de alalie nu au afectata dezvoltarea intelectuala (ea va fi afectata daca tulburarea nu este tratata prin instituirea terapiei logopedice).

Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie, senzoriala si mixta.

In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere.

Instituirea terapiei logopedice se impune atunci cand tulburarea este depistata, de preferat in primii 3-4 ani de viata, deoarece se considera ca invatarea limbajului verbal dureaza aproximativ 3 ani in cazul alaliei.

In literatura de specialitate exista programe specifice pentru aceasta tulburare, care constau in invatarea limbajului verbal, incepand cu exercitiile de mio-gimnastica (mai ales in cazul alaliei motorii care presupune o anumita afectare la nivelul aparatului fono-articulator), continuand cu invatarea separata a sunetelor, apoi cu introducerea acestora in silabe, cuvinte simple samd.

In cazul alaliei terapia logopedica este de durata, prognosticul bun depinzand de absenta altor tulburari asociate si de tipul si durata interventiei logopedice.

De asemenea, foarte important este ca parintii sa respecte programul sedintelor impus de logoped si sa nu faca pauze foarte mari intre acestea.
Giorgiana Corina Cristea
Psiholog

Anchiloglosia - sau frenul limbii scurt

Limba fixata (anchiloglosia) este o malformatie congenitala in care tesutul care ataseaza limba de planseul cavitatii bucale (frenul lingual) este anormal de scurt. Miscarile limbii pot fi limitate, in functie de gradul atasarii (sudarii).
Cel mai adesea copiii cu limba fixată nu prezintă asociate alte malformaţii.







Exercitii logopedice recomandate :
- limba peste buza de sus, apoi peste cea de jos;
- ne stergem cu limba pe dintii de sus;
- impingem cu putere in dintii de sus cu limba;
- cu limba umfla un obraz, apoi pe celalalt: tic-tac, limba face ca acele ceasului.


Pentru respiratie :
- facem baloane de sapun;
- suflam in orice ( fulgi, bucatele de hartie, lumanare)
- suflam nasul acoperind o nara


Exercitiile se fac zilnic in joaca.

http://www.psihologos.ro/
Giorgiana Corina Cristea
Psiholog