Se afișează postările cu eticheta relatii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta relatii. Afișați toate postările

luni, 19 septembrie 2011

Relatiile de iubire: ce legaturi subtile ne unesc?


Adolescenta e varsta primelor iubiri – lucrurile se precipita, emotiile se resimt impetuos . Schimbarile fizice le urmeaza celor emotionale si invers.

Adolescentul pare a fi intr-o cursa contra cronometru avand ca scop final aflarea identitatii personale.

In ce fel ma reprezinta ceea ce iubesc?  - intrebarea cruciala a adolescentei. Sentimentele vin si trec, partenerii sunt iubiti cu intensitate si la fel de repede atentia poate fi indreptata asupra altuia.

Varsta relatiilor stabile apare undeva dupa perioada furtunoasa a primelor iubiri.

Ce face un tanar, si apoi o persoana matura sa aleaga un partener si sa mentina o relatie cu acesta? Este chimia de inceput, pasiunea din prima parte a relatiei? Increderea, respectul, modul in care unul vine in intampinarea nevoilor celuilalt?

Ce face o relatie sa esueze sau sa devina terna la un moment dat? La ce se refera uzura intr-o relatie si care este secretul relatiilor de durata, in care partenerii inca isi zambesc dimineata cand se trezesc si se saruta seara de revedere?

Iubim persoane asemanatoare cu noi sau extremele se atrag?

Pana unde compatibilitatea (de gusturi, interese) ne mentine impreuna?

Care este liantul intr-o relatie, pe termen lung?

Ce legaturi subtile ne unesc?

Am auzit des: “am ales cu mintea de atunci, acum vreau altceva “– criza varstei de mijloc si nu numai.

Sunt acele relatii pentru care nu mai exista motivatia de a sta impreuna in afara rutinei zilnice si a obisnuintei.

Poate obisnuinta, ea singura, sa mentina o relatie? Pana cand si pana unde?

Nevoile noastre de contact, de apropiere fizica sunt la baza piramidei trebuintelor, dupa necesitatea de a ne hrani, pentru a supravietui.

Bebelusii care nu au parte de atingeri, de imbratisari, care nu au o mama sau o persoana capabila sa suplineasca aceste nevoi pot sa nu supravietuiasca.

In ce masura aceste nevoi mai exista in viata adultului si care este modalitatea prin care ele sunt satisfacute?

Relatia de cuplu poate fi vazuta ca un parteneriat reciproc ? Suntem impreuna, ne cladim o viata impreuna, ne intemeiem o familie si crestem copii samd.

Poate fi vazuta aceasta relatie in afara confortului fizic pe care ni-l aduce apropierea celuilalt?

Daca ne stim de x ani, nu mai avem nevoie de imbratisari?

Din perspectiva analizei tranzactionale, modalitatea de petrecere a timpului cea mai “ofertanta” din punctul de vedere al stroke-urilor (modalitatile prin care ne oferim recunoastere) este intimitatea.

Astfel, intimitatea se refera la comunicare, la interactiune veritabila si nu in ultimul rand la apropiere fizica.

Putem sa avem parteneri care ne respecta, cu care colaboram de minune in planurile zilnice, cu care discutam mai detaliat decat cu cel mai bun prieten si totusi putem simti ca ne lipseste ceva.

Putem de asemenea si sa negam ca ne-ar lipsi ceva si putem privi relatia noastra ca pe un fel de “tovarasie” zilnica.

Mai devreme sau mai tarziu ajungem fata in fata cu realitatea: chiar si la maturitate, simtim nevoia sa fim imbratisati, mangaiati, dezmierdati, cum altfel decat?...

….cu multa dragoste!

Pentru a obtine mai multe informatii despre modalitatile de structurare a timpului din analiza tranzactionala, click aici.

Giorgiana Corina Cristea
Psiholog

marți, 6 septembrie 2011

Ce ne impiedica sa fim multumiti de propria persoana? Tiparele contraproductive

Ca majoritatea oamenilor, ajungem sa consideram ca fiind de la sine inteles sa nu fim pe deplin realizati. De cate ori nu am auzit: “Daca ai noroc la bani nu ai in dragoste…ori viata de familie ori cariera samd” ? In loc sa identificam ceea ce ne face sa nu avem parte de succes, de implinire, de impacare cu propria persoana, acceptam “inevitabilul”.

Daca te regasesti in urmatoarele fraze…:
“Muncesc mult si eficient, insa seful nu ma promoveaza.”
“Dau sfaturi tuturor si par sa functioneze insa viata mea e un haos.”
“Eu sunt darnic cu toti si nu primesc nimic in schimb.”
“Sunt dezamagit de felul in care imi traiesc viata.”
…inseamna ca viata ta urmeaza anumite tipare contraproductive.

Chiar daca aceste tipare isi au originea in inconstient si nu ne sunt usor accesibile, putem vedea efectele lor in viata noastra actuala.

Puneti intrebarea: “Ce anume nu merge bine in viata mea de acum?”

 Ar putea fi vorba despre cariera, familie, relatiile de dragoste, prietenii, partea materiala, sanatate.

Sa luam un exemplu: poate pe un anumit plan esti multumit – ai o cariera de success – iar pe alt plan lucrurile nu par sa functioneze – ma cert mereu cu partenerul/partenera.

Facand o astfel de analiza a vietii tale, afli domeniul in care apar tiparele contraproductive.

Revenind la relatia cu partenerul/partenera – urmatorul pas este sa cauti detalii esentiale in acest domeniu al vietii tale, pentru a identifica acel tipar care te impiedica sa fii fericit in relatii.

Ai putea fi tipul care refuza sa se angajeze intr-o relatie de durata, relatiile destramandu-se atunci cand se ajunge la discutii despre un apartament comun, o eventuala casatorie, samd.

Sau poate dai tot timpul si nu primesti inapoi (salvatorul); ai nevoie mai mare de celalalt decat are el de tine (dependentul), esti tot timpul gelos si pornesti discutii din orice (victima/persecutorul), samd. Acestea sunt doar cateva dintre rolurile contraproductive pe care ni le asumam in relatii.

In momentul in care cauti tiparul care te trage inapoi, ai ocazia sa afli partea ta de contributie.

Se intampla frecvent ca oamenii sa dea vina pe altii: “din cauza lui sunt geloasa”, “o insel pentru ca…”, “el ma face sa tip”, “nu ma intelege” samd.
Este oare posibil ca tu sa alegi langa tine oameni  care sa plece atunci cand ai mai multa nevoie, care sa nu asculte ce spui, pentru care sa nu ai prioritate? Aici sa fie sursa tiparului tau?

Prima faza, a identificarii tiparului, poate dura cateva minute, cateva ore, zile, saptamani, luni.

Cand vei afla toate detaliile tiparului tau, vei intelege in cate feluri negative iti afecteaza  viata.

Munca de “spargere” a tiparului incepe prin identificarea si descrierea acestuia.
De-abia apoi poti actiona asupra lui si incetul cu incetul, vei ajunge sa il controlezi , in acelasi mod in care, pana acum, el te-a controlat pe tine.

Giorgiana Corina Cristea
Psiholog
http://www.psihologos.ro/